Archive for September, 2007

Some bullshit

Uite ca am ajuns si in punctul in care situatia mi se pare deja amuzanta. Groaznic de amuzanta! Sunt convinsa ca va deveni mai hilara pe parcurs, dar asta e o alta mancare de peste. Daca pana acum ma stresam cu bacul, respectiv admiterea si nu reuseam sa dorm, acum situatia sta ceva mai altfel. Sunt atat de epuizata dupa astea 3 zile de trezit cu noaptea-n cap si mers la liceu incat reusesc sa adorm de pe la ora 23. De ce? Poate pentru ca orarul meu este ingrozitor. Poate pentru ca am 7 ore martea si cand ajung acasa sunt terminata. Poate pentru ca miercurea si vinerea am doua ore de matematica si apoi una de chimie si alta de fizica. Greu de suportat! De abia astept sa dau lucrare la toate materiile astea in aceeasi zi. It’s how I like it to say “Oh the joy!”. Bineinteles, pentru cei care iubesc meteriile astea nu este nici o problema, dar eu una le urasc de-a dreptu’.
Pana una, alta de maine incep meditatiile la mate si de saptamana viitoare la romana si la psihologie. Ai mei deja ma streseaza cu invatatul pentru bac. Scandal monstru pentru ca ieri am iesit doua ore din casa. Nimic nou. Mie mi-e doar sila. Nu suport sa ma streseze si cei din jur. And guess what? I’m already stressed!

Si poate ca pare ca ma plang. Nu o fac. Nu aici. La dracu’, nu sunt prima persoana care trebuie sa dea bacul si admiterea si sigur nu sunt nici ultima. M-am saturat sa exagerez si sa dramatizez. Momentan. Sunt doar realista. Ideea e ca treaba se impute. Dar trec eu si prin asta. Probabil ca in curand o sa-mi placa sa-mi sune ceasul la ora 6.15. Poate n-am sa mai injur si nu are sa-mi mai vina sa arunc cu telefonul in vreun perete. Bineinteles ca n-au sa mi se mai impleticeasca picioarele pe drumul spre bucatarie si n-are sa-mi mai fie lene sa incalzesc apa pentru capucino. Si acum pot sa zic un “Yeah, right!Keep on dreaming, baby!”. Eh, fuck it! Destul pentru azi. Ma duc sa citesc ceva ca deja am ditamai lista. Inca ma intreb cum sa imi fac programul de invatat ca sa nu ma trezesc apoi in criza de timp.

P.S. Nu stiu cum fac de racesc intr-una. Exact ce-mi lipsea :angry:

Restless

Vin acasa pornita aproape de fiecare data sa defulez tot aici, dar cand deschid calculatorul se duc toate gandurile mele pe apa sambetei. Incerc sa le adun din cand in cand, cum fac de exemplu acum, dar de multe ori dispare cheful si o las balta.

Sambata am fost la Lake of Tears. In sfarsit aveam ocazia sa ii vad dupa ce ii asteptasem atat. Totusi, am ramas cu un gust destul de amar. Ma asteptam la ceva mai mult. Ma asteptam ca vocea lui Daniel sa se auda ceva mai bine. Ma asteptam sa ma incerce iarasi acelasi sentiment de fericire caracterizat cel mai bine printr-o stare de rasu’-plansu’ . Ma asteptam sa simt cel putin jumatate din emotiile pe care le-am avut la concertul Anathema. Ce sa mai, ma asteptam la multe, dar hey, se pare ca o faceam degeaba. Nu mi-au transmis nici cea mai mica vibratie. Sau daca mi-au transmis-o, a fost atat de slaba incat nici macar nu am simtit-o. Dezamagitor!

In schimb, cei de la Rage au rupt! Fain show, faine melodii. Nu prea sunt eu cu powerul, dar oamenii astia au fost bestiali. Mi-a placut faptul ca incercau sa intretina publicul chiar daca se cam vedea ca nu sunt chiar asa de cunoscuti la noi si oamenii nu prea le stiau melodiile. Dar cum citisem pe undeva, sper ca asta i-a convins sa revina :)

Si cei de la Thunderstorm mi-au placut. Mi se pare ca este o trupa ce incearca sa faca o muzica de calitate. Chiar merita ascultati! Pacat ca au cantat atat de putin si ca venisera destul de putini oameni sa-i vada si sa-i sustina.

Per total, nu pot spune ca imi pare rau ca am fost la concertul asta. Chiar daca m-am simtit dezamagita, cel putin stiu ca i-am vazut. Faceam o gluma cu prietena cu care am fost si ne spuneam ca macar da bine la CV :-j . Si hey, am luat autografe de la vocalistii de la LOT si Rage si de la chitaristul de la LOT.

Colega mea de banca si-a facut ieri majoratul, deci m-am intalnit cu colegii ceva mai devreme decat era preconizat.

Numai ce ne-am strans alaltaieri la Plazza sa-i cumparam fetei noastre un cadou. Dupa ce ne-am invartit prin magazin, am ajuns la concluzia ca nu vrem sa-i luam ceva banal, ci sa fim mai originali. Am facut ce am facut si geniul din mine a ochit o cutiuta foarte simpatica de bijuterii. Era lucrata in asa fel incat sa para destul de veche si cand o deschideai dadeai de un ceas pe capac, lucrat in aceeasi maniera. I-am cumparat-o. Ni s-a parut destul de utila. Si totusi mai trebuia ceva.
Eu am propus sa dam pe la Jolidon, poate ii gasim un desu fain. Si uite ca i-am gasit un corset negru. L-am probat eu ca sa ma asigur ca ii vine. Vai, era adorabil! Ne gandeam apoi daca pana la urma cadoul asta este pentru ea sau pentru prietenul ei? Pana una, alta le-am convins pe fete sa-l luam. Baietii au stat departe de magazin, dar au vrut sa vada totusi ce i-am cumparat si ne trezit ca au inceput sa scoata piesele de lenjerie intima in mijlocul mall-ului. Nu era mai simplu sa fi intrat si ei in Jolidon de la bun inceput?

Ne-am inghesuit apoi cu totii(5 persoane) in masina Andei si am plecat spre Regie- Piranha. De la atata invartit dupa cadouri ne luase foamea si setea. Am ajuns, am comandat, bautura a venit repede, dar pana a venit mancarea ni s-au intins gaturile de foame. Baietii n-au avut probleme. Nu-si comandasera decat bere. Pana la urma s-au hotarat ca ar dori si ei vreo 16 mici si uite asa asteptam cu totii sa vina chelneru’ sa ne aduca mancarea si sa le ia lor comanda. Intre timp un nene la vreo 40 de ani a cumparat un Becks in plus cu care incerca sa ne seduca pe noi, fetele. A parut destul de dezamagit cand i-am spus ca nu mai avem nevoie de companie. Aveam destula. Si-apoi Dumnezeule, nu se uita si el la diferenta de varsta? Eu, intre timp, salivam dupa un pletos ce se asezase la masa de alaturi.
Ei, dupa mii se ani (adicatelea vreo ora) ne-a venit si noua mancarea. Deja incepusem sa fac o criza de nervi ca “ma doare stomacul si mancarea nu mai vine :((” !
Dupa toate astea i-am lasat pe baieti sa-si astepte micii si noi am plecat spre casa. Imi place cum conduce Anda. Si are o masinuta foarte simpatica, anume o Mazda 3. Ne-a lasat pe toate acasa si apoi s-a dus si ea pe drumul ei. GG Anda!

Revenind la ziua de ieri, respectiv azi-noapte, pot sa spun ca m-am distrat. Mi-era dor sa stau cu colegii la o vorba, o poza si o narghilea. Stiu ca am baut ceva. Eu cu Geo si tequila noastra. Unde mai pun si un Long Island, Campari Orange, Black Cat si Leffe.
Am ajuns acasa pe la 4.30 destul de bine dispusa si la fel de insomniaca ca intotdeauna. M-am trantit in pat si am incercat sa adorm. Totusi, pe la 6 dimineata imi faceam un Fervex si in casa mi se parea groaznic de frig. Dupa ce am ras putin uitandu-ma la o comedie pe HBO, am reusit sa si adorm. Imi tot rasuna Restless de la Within Temptation in minte…

“237 motive pentru a face sex”zic ei, eu zic Lame!

Stateam eu astazi de dimineata pe la 7 si citeam despre cele 237 de motive pentru a face sex . Am ramas oarecum traznita cand am vazut sfaristul articolului in care erau enuntate cele mai ciudate motive. Poate imi explica si mie cum faci sex cansa te pedepsesti? Probabil ca tre’ sa fi nitel masochist ca altfel nu-mi explic.

Si iarasi una care m-a socat la modul cel mai serios si deja mi se pare nesimtire “Fac sex pentru ca vroiam sa dau cuiva o boala cu transmitere sexuala” ! WTF? Ce oameni anormali…

In rest, mi s-a mai parut haioasa aia cu “Vroiam sa scap de durerile menstruale”. Pe langa Ce prostie! as mai aduga si un Scarbos!

Altfel, cea mai faina chestie mi s-a parut “Persoana respectiva mirosea frumos!”. Mi se pare chiar tare motivul asta. Nu stiu,dar pe langa alte lucruri, mi se pare important si mirosul unei persoane….sau am eu o problema cu chestia asta :D . Anyway, nice reason :))

162 words

Am facut ce am facut, m-am gandit, m-am hotarat, m-am razgandit si iarasi am hotarat. Ce? Nici eu nu stiu. Nu mai plec la mare. Ma duc, in schimb, sa vad Lake.
Intr-un fel, imi pare tare rau ca nu mai vad marea de septembrie.
Intr-un fel, imi pare si mai rau ca nu o sa te mai privesc din coltul meu preferat.
Intr-un fel, imi pare la fel de rau ca n-am sa-mi mai scutur parul pe riff-uri de chitari mai mult sau mai putin furioase.
Altfel, ma consolez cu gandul ca este mai bine asa; m-as fi intors iarasi cu aceleasi stari depresive si acea sete de schimbari.

Si dintre toate, poate imi este cel mai dor de discutii si oameni care sa-mi schimbe perspectivele.

Pana una alta, astept sa-mi creasca parul si sa treaca anul…

Where have you gone when I needed you?
Never again…