Back In Black

M-am cam lenevit si n-am mai scris nimic in ultima vreme. De fapt, nici nu stiu daca e vorba de lene, ci mai mult de lipsa de timp.
E chiar amuzant cum anul asta, cand trebuie sa invat, prioritatea mea este sa dorm. Toata ziua visez la paturi in care sa ma intind si sa dorm pana nu mai stiu de mine. Aparent, trezitul de dimineata nu ma mai deranjeaza asa de tare si asta pentru ca nu prea mai stiu ce inseamna sa dormi pana pe la ora 14.00. In medie, apuc sa dorm cam 4-5 ore pe noapte. Ma tot intreb daca sufar de oboseala cronica. Ar trebui sa am cel putin 4 simptome din 8; si am. Macar a venit vacanta si sper si eu la mai multe ore de somn.
Da, clar, o stare de lehamite a pus stapanire pe mine si ma face sa repet la nesfarsit: “Nu am chef azi, nu am chef azi, nu am chef de nimic…”

Cheful meu de citit este aproape nul, iar cartile de psihologie ma scot deja din minti si rabdari. Am inceput sa ma trezesc noptile si sa incep sa rasfoiesc diferite materiale ca sa vad daca am retinut bine cine stie ce fraze. Partea cea mai dubioasa este ca momentan nu ma vad nicaieri. Parca sunt prinsa in timp, aici si acum. De restul nu mai am timp.

De asemenea, mi-e un dor cumplit de mare, dar ma gandesc ca mai e putin si macar pe ea am sa o revad…